Liliac, originar din sud-estul Europei, se găsește în numeroase grădini și este o adevărată sărbătoare pentru ochi, mai ales în perioada sa de înflorire. Arbustul sau copacul mic este considerat robust și nepretențios și poate deveni și foarte bătrân. Lemnul popular poate fi cultivat și într-o găleată suficient de mare, mai ales dacă este vorba de o specie mică precum Syringa meyeri (liliac pitic) sau Syringa microphylla (liliac de toamnă cu frunze mici).

Liliac aparține familiei măslinilor

Liliac dintr-o privire

  • Nume botanic: Syringa
  • Gen: liliac
  • Familia: Oleaceae
  • Specii: aproximativ 30 de specii, inclusiv Syringa vulgaris (liliac comun), liliac regal sau liliac chinezesc (Syringa × chinensis), liliac de Canada sau liliac Preston (Syringa × prestoniae), liliac pitic (Syringa meyeri)
  • Origine și distribuție: Asia și Europa
  • Forma de creștere: ca un arbust sau ca un copac
  • Inaltime de crestere: in functie de specie intre 200 si 500 cm
  • Locație: însorit până la semi-umbră
  • Sol: moderat uscat, calcaros, bine drenat
  • Flori: dispuse în panicule de până la 30 de centimetri lungime
  • Culori flori: diferite nuanțe de roz și violet, alb
  • Perioada de înflorire: de obicei între mai și iunie, în funcție de soi
  • frunze: simple, rar pinnate
  • Utilizare: Arbust sau copac ornamental în grădini și parcuri, ca plantă-exemplar, în grupuri, ca gard viu sau (în special soiurile mici) în căzi
  • Toxicitate: usor toxic
  • Duritate: da
  • Risc de confuzie: liliac de vară (Buddleja) datorită florii asemănătoare, soc negru (Sambucus nigra) datorită numelui „liliac” (care este folosit și pentru soc în nordul Germaniei)

Caracterizare, specii și soiuri

Liliac comun (Syringa vulgaris), care a fost cultivat în Europa Centrală încă din secolul al XVI-lea și oferă o mare varietate de soiuri, se găsește de obicei în grădini și parcuri. Cu toate acestea, există o serie de alte specii care înfloresc la fel de frumos - și emană adesea mirosul caracteristic. Liliacurile sunt de obicei cultivate ca arbust sau copac mic și, în funcție de specie și varietate, pot crește până la 150 și 600 de centimetri în înălțime. În ciuda mirosului caracteristic, dulce, liliac este rar atacat de insecte: are un gust foarte amar din cauza ingredientelor sale ușor toxice, ceea ce este valabil mai ales pentru florile și nectarul lor.

Nicio legătură cu buddleia sau tufa fluturilor

Dacă doriți să faceți ceva bun pentru fluturi, bondari și albine, este mai bine să cultivați tufa de vară sau de fluturi (Buddleja) în loc de liliac comun, care este o pășune populară pentru molii în special. Speciile nu sunt înrudite în ciuda aceluiași nume și a florilor similare.

sfaturi

Pe multe site-uri web și în unele cărți de bucate puteți găsi și rețete de fructe de soc sau flori de soc, de exemplu suc de soc sau ceai de floare de soc, despre care se spune că ambele au efect antipiretic. Totuși, acestea nu sunt fructele de pădure sau florile liliacului Syringa, ci cele ale socului negru (Sambucus nigra), care este adesea numit „liliac” mai ales în nordul Germaniei – ceea ce desigur provoacă confuzie.

Categorie:

Copaci